27: Zambetul tau
           
  Marturisire:
   
    De ceva vreme am intalnit un suflet cald lovit parca de
      bucurie vesnica si mi se cam tulbura gandurile in fata
       sa diamantifera.Multe alte cete de ingeri m-au vizitat
        pe timp de noapte sau pe timp de zi dar nicicand acesta
         nu l-am catalogat ca facand parte dintre ele.Ma simt
          putin schimbat de zambetul lui, de gingasia ce-i
           curge pe chipu-i de ansamblu.Am purces sa ilustrez
             magia zambetului sau intre aceste randuri goale,
               stiind ca oricum, n-am sa pot sa analizez totul
                 raportandu-ma la inaltimea situarii sale pe scara
                   valorica a puritatii enervante.
                  
                       
           Tu suflet cald pornit la viata,
           Ti-arunci privirea catre noi.
           Ma faci sa par cladit din gheata,
           Ca-n mine-ar zace doar razboi...
            
           Privirea ta degaja sanctitate,
           In urma ei lasand frumos parfum,
           Te-as numi chiar - divinitate,
           De n-as purta in minte - fum.
            
           Ma pui pe ganduri, mai precis,
           Pe ganduri bune, fara capat,
           Si n-as mai fuge-n nedescris,
           De mi-ai deschide tu un lacat.
                 
           Caci tu cu bucuria stransa-n tine,
           Salvezi o lume de trei ori.
           Si doar atunci suras devine,
           Tot ce-ai vrut sa nu omori.
               
           Armonia stralucita bate negritatea lor,
           Ce s-alina cu durere marginita.
           Te-as sustine multa vreme cu umor,
           Doar sa-ti tin zambirea nesfarsita.
          
           As muri de mii de ori prosteste,
           Daca-ar fii putinta situata drept.
           Numai sa te sorb zambindu-mi nebuneste,
           Intre zile albe,ce le tot astept...
          
Acesta e originalul...si e doar pentru tine...multumesc pentru zambete...